Hipermetropia

Hipermetropia (sau hipermetropismul) este o afecțiune a ochiului, caracterizată prin formarea imaginii în spatele retinei, ceea ce face ca imaginea să devină încețoșată.

Hipermetropia se datorează unui viciu de refracție, caracterizat printr-un deficit de convergență ce face ca imaginea obiectelor să se formeze în spatele retinei. De aceea, la nivelul maculei (zona de acuitate vizuală maximă) lumina se proiectează sub forma unui cerc luminos, responsabil de vederea neclară, ceea ce duce la scăderea acuității vizuale pentru depărtare, dar și pentru apropiere

Deoarece persoanele cu hipermetropie văd neclar la toate distanțele, ele trebuie să depună constant un efort de acomodare pentru a focaliza, fapt care duce la încordare, dureri de cap și oboseală oculară.

Persoanele ce suferă de hipermetropie văd totuși relativ mai bine la distanță, deși văd obiectele depărtate mai aproape decât sunt în realitate. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme în a focaliza imaginile apropiate și nu pot realiza activități precum cititul sau cusutul. Din punct de vedere optic, hipermetropia este contrară miopiei. Hipermetropia se corectează cu lentile de contact.